Iată, în zona Bihor
E peștera urșilor.
Nu te îmbrăca lejer
Că acolo-i frigider
Și mare umiditate…
Ieși cu hainele spălate.
Peștera are, să știi,
Foarte multe galerii:
Una, c-o intrare lină,
De fosile este plină
Că demult, proprietari
Erau urșii milenari.
Mă și văd cum, stând pe pernă,
Visez urșii de cavernă,
C-am văzut atâtea oase…
Mărturii de urși rămase.
Într-o altă galerie
Este chiar o feerie.
Stalagmite, stalactite,
Toate-n forme aiurite,
Din orice unghi le privești
Alte forme-o să găsești.
Am fost chiar impresionată
Și-am rămas gură căscată.
Mai departe, poți zări
Lumânări ce par a fi
Pentru urși de timp aprinse,
Păcat că acum sunt stinse.
Ar mai fi o galerie,
Dar cum este nu se știe,
Că ea nu se vizitează…
Speologii-o cercetează.
La final, să cad pe spate,
C-am ieșit pe altă parte.
Sper că ghidul n-a uitat
Drumul spre unde-am parcat
C-altfel, peste ani de zile,
Mai găsiți niște fosile.
Lasă un răspuns